Privesc prin crăpătura unui zbor, -
E strada verde de la a sa nuanță,
Și-i sufletul spirală de condor,
În ochii ei înoată rezonanța!
Își recompune balada uneori,
Prin amintirea ultimei corole,
Solfegiile-i pică din mulți sori
Când ochii ei privesc prin aurore.
Din turnul vechi, rotundul ceas adună
Uscatele povești de catifea,
Și-n trupu-i zvelt pictura arde jună
Când naște-n geană inima din ea .
În palmă-i curg celulele din clipe,
Îi nasc planete prinse la cercei,
Magnetizând vocale să-nfiripe
Ecouri, râvășesc buzele ei !!!
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu