Îți miros tăcerile și umbra parfumului,
Și gândul melancolic exprimat în cuvinte,
Batăia secundelor în strigătul buzelor ecou,
Departe în amiezi frânte a verii fierbinte.
Îți cunosc literele orizontului înclinat
Și cântecul inimii strâns în nopți lăcrimate,
Iar tâmpla serii privește agățată-n crai-nou,
Scânteind luna în ochii din visate palate.
Dorm orele înmiresmate în zori,
Aburind fruntea luminii în chipu-ți senin,
Se cutremură vântul adiind în geana din nori
Și mă rog, hrănește-mă-n adâncul suspin.
Îți adun dimineți și amurguri scăldate în rece,
Și zile însorite cu ramuri fără de margini,
Un strop din suflet îmi va zbura să plece
În câmpiile clipelor din munții cei tainici.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu