Stropi de iubire aruncați peste zare
Îți caută sufletul prin amurgul cel rece,
Rânduri ce-așteptă o nebună strigare
Spre idila romantică eternul petrece.
Mă doare un vis, iar iubirea-i pustie,
Mai curge un stol de-mpliniri plictisite,
Bolnav este sufletul pacătos pe vecie,
Adun mere coapte-n tristeți putrezite.
Te chem să mai scurgem amarul ce zace
În voci de nebune colinde-n tăcere,
Din stropi de iubire chemați ne-or desface,
Porni-vor prin inimi secate și grele.
E balul mascat și-s morți dansatorii,
Schelete de inimi pulsând fantomatic,
Iubirea-i uscată în care-alegorii
Iubito, dansa-vom un blues singuratic.
Și-i ultima noapte de nebune neliniști,
În tacerea nocturnă transparența-i de ghiață,
Zămbește parfumul curioaselor gânduri,
Iar moartea e-adormită-ncoșmaruri de viață.
Dormi-vom în săruturi cu idilice ritmuri,
Amorul pătruns înspre zari se coboară,
Etern e blestemul cu nebune turniruri,
Tarâm de iluzii fumegând curg în seară.
Așteptarea-i ciudată, plecată niciunde,
Anotimpuri se scurg lâncezind în timid,
Am sperat în destinul iubirii plăpânde
Doar de pică un murmur candid peste zid.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu