miercuri, 02 decembrie 2015
aurel auraș
Atunci când pe pământ se-aștern ninsori
Imi închipui adesea că pășesc peste nori,
Și sufletul sub covor de frunze-l ascund,
Salbatici tresar în cuibul de iele fiori,
Nestemate rubine presar fericite în cânturi,
Și-n vânt ascund lacrimi în ploaia din zori,
Visez mereu aceeași floare, mi-e unic decor,
Împart pe buza sorții destinul dinspre zări,
Cuvintele își pierd căldura, răciri te amețesc,
Dar dragostea se înfiripă, arsura iese-n pori,
Suntem un zbor, un zbor de inimi și visele te cer,
Ascunsă-i tragica ta umbră cu suflet de viori,
Te vreau pe fruntea cea albastră, pe aripi ce mă dor ,
Tu steaua mea, mă-nalți în clipe, în suflet te cobori.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu