duminică, 02 aprilie 2017
Frunzele de-april se deschid smerite,
Ore răsfirând foșnesc sticla bolții,
Pe la porți râvnesc zilele-nsorite,
Dinții lor de lapte înfigându-și colții.
În sărut de soare țipete-abundente
Își hrănesc iubirea-n ramuri deșteptate
Când deliru-n seve crește în accente,
Fulgeră ispite spre eternitate.
Zâna înstelării și-a scurtat din rochii,
Albe coridoare își pun decolteuri,
Luna la chindie chicotește-n șotii,
Razele zambilei adâncesc puseuri.
Timpul își deșiră zâmbetul subtil,
Primăvara-'mbracă trupul infantil !
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu