vineri, 17 februarie 2017
Îți iubesc dimineața ochilor tăi,
Sărut ți-e privirea-n scântei zâmbitoare,
Iar buzele tale sunt magice căi,
Orizonturi roșii unduite-n chemare.
Îți iubesc amiaza glasului tău,
Ce sună duios ca o liră în cânt,
Iar gura-i mireasma clătită-n ecou,
Șoptită de înger în al visului vânt.
Îți iubesc seara trupului cald,
Câmpie pufoasă în astralul cuprins,
Iar pielea ți-e ambră-n cărări care ard,
Flămândă de vară în dorit paradis.
Îți iubesc noaptea din cuibul profund
Când basmul se pierde în propiul tău gând !
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu